Edioriale - Interviu cu Gabriela Anitei

Interviu DanaArtGallery cu artista Gabriela Anitei
O mica biografie si cateva cuvinte inceputurile carierei tale artistice, ce profesori v-au orientat/ sustinut ?
Fiind fiica de pictor, am crescut in mediul atelierelor de creatie, intr-o atmosfera care m-a fascinat de mica si de care nu cred ca m-as putea desparti vreodata. Am urmat cursurile Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza", avand ca profesori personalitati ale artei romanesti: Dan Teodor,Gheorghe Anghel, Stefan Sevastre, Mihai Horea, acesta din urma fiind profesorul sectiei de Arta Monumentala pe care am ales-o ca specializare. In cadrul Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu" am urmat cursurile Sectiei de Pictura, la clasa profesorului Vasile Grigore, in perioada 1981 - 1985. Am fost indrumata cu pricepere și talent de toti acești profesori, care mi-au format și consolidat atat pasiunea pentru arta, cat și dorinta de a deveni artist la randul meu.
Dar, pe tot parcursul studiilor mele și mai ales dupa aceea, cel care m-a sustinut constant și cu adevarat a fost tatal meu, pictorul Emil Anitei. M-a sfatuit, m-a incurajat, m-a ajutat in organizarea expozitiilor, mi-a pus la dispozitie atat cunoașterea și experienta sa, cat și spatiul sau de creatie - atelierul in care lucrez și in prezent.
Prin urmare, o spun cu recunoștinta, lui ii datorez ceea ce am devenit, atat cat am devenit.
De ce pictura si nu altceva?
In paralel cu preocuparile legate de arta plastica, am fost pasionata de mica de muzica si balet. Pasiunea pentru muzica s-a concretizat in cursuri de pian pe care le- am urmat aproximativ doi ani. In momentul in care a trebuit sa ma decid ce liceu sa urmez - de muzica sau de arta plastica - d-na profesoara m-a sfatuit sa optez pentru liceul de arta, implicarea mea insuficienta in programul strict de studiu repetitiv si prelungit nerecomandandu-ma unei cariere muzicale. Acest fapt a fost evident si pentru mine, astfel ca am ales sa fiu o consumatoare (dependenta) si nu o creatoare de muzica. Nu imi pare rau; muzica este in continuare pasiunea mea, o companie nelipsita din atelierul meu, un suport afectiv si ideatic nepretuit.
Ce stil consideri ca ti se potriveste cel mai mult?Exista un artist sau un curent artistic care te-a influentat in arta ta?
Cu toate ca in momentul cand incep o lucrare nu ma preocupa in mod deosebit stilul decat in masura in care-mi poate ilustra/sustine cel mai bine ideea, indiferent de subiectul si stilul ales lucrarile mele sunt in general percepute ca fiind expresioniste. Nu-mi dau seama in ce masura un curent artistic sau un artist m-a influentat in creatiile mele; cert este ca atasamentul meu ramane constant legat de curentele artistice care au descifrat si exploatat la maximum valentele impresive si expresive ale culorilor: Impresionismul, Postimresionismul, Fauvismul, Expresionismul. Alaturi de acestea, Surealismul este deasemenea un curent care ma fascineaza mai ales prin încarcatura sa ideatica - literara, filozofica, onirica.
Care este tematica a preferata? Ce te inspira cel mai mult?
Nu am o tematica preferata. Cel mai mult ma inspira ceea ce citesc, ascult, privesc. Îmi filtrez amintirile, impresiile, senzatiile, gandurile si încerc sa le dau viata.
Folosesti mai multe tehnici de pictura sau esti fidel/a uneia singure?Ti se intampla sa revii asupra unui tablou ori mergi pana la capat cu o tema stabilita de la inceput?
Folosesc cu precadere pictura in ulei, constatand ca materialitatea si pretiozitatea pe care aceasta tehnica le ofera, sunt cele mai adecvate demersului meu plastic si mai potrivite structurii mele.
Cand simt nevoia sa revin asupra unui tablou, il rad si pornesc de la inceput, pentru ca o revenire inseamna o noua idee, sau o noua perspectiva asupra aceleiasi idei.
De aceea, ma straduiesc sa lucrez intr-un tempo alert un tablou, pentru a-mi duce acea idee initiala, nealterata, pana la capat.

Ce parere ai despre arta contemporana romaneasca si despre tinerii artisti? Crezi ca se poate trai din arta in zilele noastre?
Din pacate cunosc prea putin tinerii artisti ca sa formulez o parere despre acestia; din arta nu cred ca se poate trai in zilele noastre, dar, din fericire, noi putem trai prin arta si pentru arta.
Care este impresia ta despre faptul ca unii pictori prefera sa abordeze curente "la moda" si nu merg pe un drum propriu?
Consider ca este realmente optiunea fiecaruia in ce priveste drumul pe care il alege si cum decide sa se „dezvaluie" lui si semenilor. In cazul pictorilor care abordeaza curente si chiar subiecte la moda, acestia au, fireste, un interes si un scop foarte precis, care, pentru ei este chiar „drumul propriu". Probabil ca afilierea conjuncturala la un curent la moda are avantajul asigurarii unei mai bune promovari, a unui plus de vizibilitate, altfel mai greu de dobandit.
Personal, apreciez acei artisti onesti, autentici prin propriile lor cautari si solutii, care aleg drumul cel mai greu, drumul propriu, spre ei insisi.

Povesteste-ne putin despre cea mai importanta expozitie a ta. Ce planuri de viitor ai?
Am putine expozitii personale la activ, facand parte din categoria artistilor care nu traiesc din arta lor si prin urmare lucrez pentru un venit stabil.
Toate expozitiile personale au fost importante si speciale pentru mine, pentru ca fiecare a avut o tematica distincta, revelatoare a gandurilor si preocuparilor mele din acele perioade.
De aceea le pot considera si chiar asa le percep acum, ca pagini de jurnal din perioade intense ale existentei mele.
Conditiile financiare actuale de expunere, chiar si in spatiile „noastre",gestionate de U.A.P.R.,exclud din planurile mele deschiderea unei expozitii personale in curand. Cu toate acestea, continui sa lucrez pe o tematica abordata cu doi ani in urma, concretizata la vremea respectiva intr-o expozitie personala la Centrul Cultural Arcus, pentru ca subiectul este inepuizabil si ma preocupa la fel de mult in continuare.
Planul de viitor este sa-mi transpun in imagine - pe panza, pe coala de hartie - cat mai multe din gandurile si ideile care ma „bantuie", sa o fac cat de bine ma pricep eu, si daca se va ivi o oportunitate sa le expun public, sa o fac. Si, chiar daca aceasta oportunitate nu se va ivi, imi voi expune lucrarile pe blog, in galeria mea virtuala, GabriAni Gallery.
interviu realizat de www.danaartgallery.ro in colaborare cu Laura Avramescu Cherciu